Ma privesc in oglinda rece. Mi-e teama. Mi-e frica ca o sa ma minta. Ma inspaimanta gandul ca infatisarea mea lasa de dorit. Si totusi... ce conteaza? Imi vad buclele blonde ondulandu-se in josul gatului meu, ochii albastri cum clipesc tematori, mana firava cum tremura precum glasul necunoscut al unei pasari, dar... nu ma simt, nu ma regasesc in acea imangine. Sunt eu, dar sunt straina in propria-mi piele. Acea imagine sunt eu, dar nu ma vad in ea. Ating cu mana oglinda, ma apropii incet de ea, vrand sa simt raceala care ma facea sa tremur. Ma uit atent, mai atent... si ajung sa simt ceva, ceva ce nu am mai simtit pana in acea clipa. M-am vazut exact acolo unde sunt si unde imi e locul. M-am simtit... frumoasa: pentru ceea ce e in interior, pentru ceva ce oglinda nu mi-a putut arata, pentru sentimentele pe care le impart cu ceilalti, pentru ... ca m-am simtit exact cum sunt, exact cine sunt. M-am intalnit cu mine in adancul sufletului, am ajuns sa ma cunosc, sa aflu adevarul din inima mea, iar acum pot striga: Sunt frumoasa pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce arat lumii.
Frumos.:* Esti frumoasa, scumpaa'>:D<.
RăspundețiȘtergereFrumos, ar fi trebuit sa ma anunte si pe mine cineva cand postati:) Dar postul m-a facut sa te iert!:*
RăspundețiȘtergereFoarte frumos scris (spus).Andreea are dareptate esti frumoasa >:D< .
RăspundețiȘtergereFie ca micul iepuraş jucăuş cu a sa blăniţă albă pătată de ouăle de ciocolată să vă aducă mii de bucurii în pargul zilei de Paşti şi multe ouă colorate cu ajutorul dragostii adevărate! Un Paşte fericit vă urez şi multă sănătate.
RăspundețiȘtergere