Viata!

Sper, visez, doresc. Realizez ca nu pot face nimic daca nu cred. Ceea ce face orice om care a depasit gradul de comportament "animal", sau cum s-ar spune, un om cu constiinta, care stie ce face si care regreta lacrimile provocate altora. Dar de la a visa, la a dori ce visezi si la a crede in visul tau e un labirint inchegat, plin de durere stoarsa din acea constiinta vinovata.
Prinsa in labirint, captiva intre sperante moarte si vii, ingropata intr-un cimitir de lacrimi!.... asta e labirintul, asta este viata!  Viata pe care trebuie sa o gandesti, pentru a o infrunta nevatamat. Iar cand infrunti viata, este o senzatie extrema. Iti depasesti defectele, le corectezi, le ... nu stiu... le.... scufunzi in adancul fiintei tale. Devii altul.

Nu sunt neinfricata, si nici perfecta. Nu sunt frumoasa, si nici  hotarata. Nu stiu ce vreau, si nici ce simt. Nici iubita,si nici rasfatata.  Dar stiu doar ca viata mea de zi de zi trebuie traita la maxim, depasind ceea ce nu pot sa fiu.